Ce sunt ONG-urile (Organizațiile Non-Guvernamentale) și ce rol joacă în societatea civilă?
🔗 Vezi și versiunea în engleză și germană.
Organizațiile neguvernamentale (ONG) sunt entități juridice private, independente de stat, care pot lua decizii proprii și răspund legal pentru acestea. Ele sunt înființate pentru a sprijini o cauză de interes general sau colectiv, dar și pentru a satisface nevoi nepatrimoniale ale membrilor lor. Dacă intenționezi să înființezi o asociație sau o fundație, cu scopul de a desfășura o activitate fără profit, te invităm să parcurgi etapele privind înființarea și funcționarea unui ONG.
Principalele caracteristici ale ONG-urilor
- Au o structură organizată și funcționează ca entități juridice;
- Sunt independente de stat din punct de vedere instituțional;
- Nu urmăresc profit – veniturile nu sunt distribuite administratorilor sau altor persoane;
- Se administrează singure – își gestionează în mod autonom deciziile și activitățile;
- Se bazează pe voluntariat – apartenența nu este impusă prin lege, iar susținerea poate veni prin donații sau implicare voluntară.
Domenii de activitate.
Importanța ONG-urilor se remarcă în diverse domenii, cum ar fi: educație, sănătate, protecția mediului, protecția animalelor, drepturile omului, protecția patrimoniului cultural, dezvoltarea muncii, protecția consumatorului etc. De asemenea, ONG-urile contribuie la dezvoltarea și sprijinirea comunităților.
În educație, acestea facilitează accesul la învățământ pentru grupuri vulnerabile, oferind burse, programe de mentorat sau resurse educaționale. În domeniul sănătății, multe ONG-uri asigură servicii medicale gratuite, campanii de prevenție și sprijin pentru persoanele cu boli cronice.
Protecția mediului este un alt sector important, în care ONG-urile derulează proiecte de ecologizare, educație ecologică și advocacy pentru politici sustenabile.
Ar mai fi de menționat că, în domeniul muncii, ONG-urile se implică în protecția drepturilor angajaților, în promovarea unor condiții de muncă echitabile și în sprijinirea reconversiei profesionale pentru șomeri. De asemenea, sprijină antreprenoriatul social și dezvoltarea competențelor necesare pe piața muncii.
În ceea ce privește protecția consumatorului, ONG-urile acționează pentru respectarea drepturilor acestora, oferind asistență în cazul practicilor comerciale abuzive și promovând transparența în relația dintre consumatori și companii.
Cadru juridic pentru înființarea și funcționarea ONG-urilor
În România, pentru înființarea unui ONG va trebui să te raportezi la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații (”OG 26/2000”).
Pentru clarificarea termenului de ONG, atât asociațiile, cât și fundațiile pot fi considerate ONG-uri, pentru că ambele forme de organizare sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Constituirea și înscrierea asociației.
Asociația este subiectul de drept privat constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.
Pentru a dobândi personalitate juridică, membrii asociați încheie statutul asociației, prin act sub semnătură privată. Statutul trebuie să conțină, sub sancțiunea nulității absolute:
- Exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului și a obiectivelor asociației;
- Denumirea asociației;
- Sediul;
- Durata de funcționare a asociației;
- Patrimoniul inițial. Dacă aportul în natură constă în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie. Așadar, va fi nevoie să mergi la notar pentru autentificarea statutului asociației;
- Componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;
- Modalitatea de administrare;
- Alte elemente esențiale.
Totodată, statutul detaliază regulile de funcționare ale asociației, inclusiv drepturile și obligațiile membrilor, structura organizatorică și procedurile interne.
Constituirea și înscrierea unei fundații.
Fundația este o entitate creată de una sau mai multe persoane care, printr-un act legal (act juridic între vii ori pentru cauză de moarte), stabilesc un patrimoniu dedicat, în mod permanent și irevocabil, unui scop de interes general sau al unei comunități.
Pentru a dobândi personalitate juridică, fundația trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Statutul: Fondatorul sau fondatorii trebuie să întocmească statutul fundației, prin act sub semnătură privată. Statutul fundației trebuie să includă, sub sancțiunea nulității absolute, următoarele elemente:
- Datele de identificare ale fondatorului sau fondatorilor;
- Scopul și obiectivele fundației;
- Denumirea și sediul fundației;
- Durata de funcționare (pe termen determinat sau nedeterminat);
- Patrimoniul inițial al fundației;
- Componența organelor de conducere, administrare și control;
- Procedura de desemnare și modificare a componentelor organelor de conducere, administrare și control;
Patrimoniul inițial: Fundația trebuie să dispună de un patrimoniu inițial, care poate include bunuri în natură sau în numerar.
În contextul organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) din România, asociațiile și fundațiile sunt două forme juridice distincte, fiecare având caracteristici proprii. Diferențe esențiale:
| Asociațiile: | Fundațiile: |
| Definiție: Entități constituite de cel puțin trei persoane fizice sau juridice, unite pentru a desfășura activități în interes general sau colectiv. | Definiție: Entități constituite de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, prin alocarea unui patrimoniu afectat unui scop de interes general. |
| Scop: Pot urmări atât scopuri de interes general, cât și interesele membrilor. | Scop: Au scopuri exclusiv de interes general, fără a urmări beneficii pentru membri. |
| Structură: Au o structură democratică, cu membri activi care participă la luarea deciziilor. (structură participativă) | Structură: Nu au membri activi; conducerea este asigurată de Consiliul Director. |
| Organe de conducere: Dispun de Adunarea Generală (organul deliberativ), Consiliul Director (organul executiv) și de Cenzor sau, în anumite cazuri, de comisie de cenzori. | Organe de conducere: Dispun de Consiliul Director și, în anumite cazuri, de Cenzor/comisie de cenzori. |
| Patrimoniu: Nu există un patrimoniu minim obligatoriu la înființare. | Patrimoniu: La înființare, trebuie să aibă un patrimoniu. |
Alegerea între înființarea unei asociații sau a unei fundații depinde de natura activității dorite și de structura de guvernanță preferată.
Organizarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor în România
Organele principale ale asociației sunt:
- Adunarea generală: organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților.
- Consiliul director: organul executiv responsabil cu administrarea curentă a asociației.
- Cenzorul sau comisia de cenzori: organul de control financiar, desemnat pentru a verifica activitatea financiar-contabilă a asociației.
Adunarea generală are competențe precum:
- stabilirea strategiei și obiectivelor generale ale asociației;
- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;
- alegerea și revocarea membrilor consiliului director și ai cenzorului sau comisiei de cenzori;
- înființarea de filiale;
- modificarea statutului asociației;
- dizolvarea asociației și lichidarea asociației, precum și stabilirea destinației bunurilor rămase după lichidare;
- orice alte atribuții prevăzute în lege sau în statut.
Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale și are atribuții precum:
- administrarea patrimoniului asociației;
- întocmirea raportului anual de activitate și a situațiilor financiare;
- angajarea și concedierea personalului.
Cenzorul sau comisia de cenzori are rolul de a verifica legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare ale asociației, asigurând transparența și corectitudinea gestionării fondurilor.
Organele principale ale fundației sunt similare celor ale asociației:
- Consiliul director: organul executiv responsabil cu administrarea curentă a fundației.
- Cenzorul sau comisia de cenzori: organul de control financiar, desemnat pentru a verifica activitatea financiar-contabilă a fundației.
Consiliul director are următoarele atribuții:
- stabilirea strategiei generale și a programelor fundației;
- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și a bilanțului contabil;
- alegerea și revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
- înființarea de filiale;
- încheierea de acte juridice, în numele și pe seama fundației;
- executarea bugetului de venituri și cheltuieli;
- aprobarea organigramei și a strategiei de personal ale fundației;
- modificarea statutului fundației;
- îndeplinirea oricăror alte atribuții prevăzute în lege sau în statut.
Asemenea în cazul asociației, cenzorul sau comisia de cenzori are rolul de a verifica legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare ale fundației, asigurând transparența și corectitudinea gestionării fondurilor.
Apreciem că aceste reglementări asigură un cadru legal clar pentru organizarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor, promovând transparența, responsabilitatea și eficiența în gestionarea resurselor și în atingerea scopurilor propuse.
Înregistrarea fiscală.
Un alt aspect important al funcționării entităților nonprofit îl reprezintă înregistrarea fiscală. Asociațiile și fundațiile au obligația să formularul de înregistrare fiscală la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul lor.
Organizațiile nonprofit trebuie să respecte obligațiile fiscale și să asigure transparența financiară.
Provocări legislație și obligații.
În contextul evoluției tehnologice și al creșterii activităților online, organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) se confruntă cu noi provocări și reglementări menite să asigure conformitatea cu legislația actuală.
Cu toate acestea, începând cu anul 2025, ONG-urile vor fi scutite de obligația de a depune Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), conform unui proiect ANAF recent.
În ceea ce privește combaterea spălării banilor. ONG-urile pot fi vulnerabile la riscuri de spălare a banilor și finanțare a terorismului, mai ales atunci când gestionează fonduri considerabile sau operează în zone cu risc ridicat.
Pentru a preveni astfel de situații, legislația impune obligații de raportare și transparență, precum și implementarea unor politici interne de conformitate.
Poate te interesează și alte teme: Cum să înregistrezi o activitate economică în România? Ghid pentru PFA, II, ÎF, SRL și SA; Cum să recuperezi o creanță: Pași legali pentru a obține plata datorată de debitorul tău.
Înființarea unui ONG: Ești pregătit să îndeplinești cerințele legale?
Înființarea unui ONG implică navigarea printr-un proces complex, iar nerespectarea procedurilor legale poate duce la întârzieri sau chiar la respingerea cererii. Asigură-te că organizația ta pornește pe baze solide și conforme cu legislația în vigoare.
Un avocat specializat te poate asista cu:
✅ Redactarea și revizuirea actului constitutiv și a statutului
✅ Obținerea rezervării de denumire și a dovezii sediului
✅ Consiliere privind conformitatea cu prevederile legale pentru a evita riscurile
✅ Depunerea dosarului de înregistrare și reprezentare în fața autorităților competente
Nu lăsa aspectele legale la voia întâmplării! Asigură-te că organizația ta beneficiază de protecția juridică necesară.
Contactează-ne acum pentru o consultație juridică personalizată!

Leave a Reply