În luna august, au intrat în vigoare o serie de modificări legislative, importante prin impactul lor asupra activității zilnice, fie că vorbim de companii, entități juridice sau persoane fizice. Legea nr. 141/2025 introduce schimbări fiscale majore, precum creșterea impozitului pe dividende, ajustări la impozitarea veniturilor din dobânzi, pensii și jocuri de noroc. De asemenea, modificări precum și majorarea cotelor de TVA și accize, care pot afecta planificarea financiară a contribuabililor. În paralel, Ordinul ANCPI nr. 1.622/2025 reduce termenele pentru eliberarea documentelor de cadastru și carte funciară, însă eficiența implementării depinde de adaptarea instituțiilor, ceea ce poate genera întârzieri inițiale.

Pe de altă parte, Ordonanța de Urgență nr. 38/2025 facilitează restituirea proprietăților confiscate în perioada comunistă, oferind claritate în procesul de despăgubire, dar evaluările complexe și plățile eșalonate pot crea obstacole pentru beneficiari. Deși aceste modificări vizează eficiența și transparența, efectele lor practice sunt incerte. Acestea sunt influențate de aplicarea concretă, de interpretările juridice și de fluctuațiile economice. Prin urmare, o abordare informată, susținută de consultanță specializată, este esențială pentru a gestiona situațiile aflate sub incidența acestor noi reglementări.

1. Modificări fiscale aduse de Legea nr. 141/2025 privind măsurile fiscal-bugetare

Legea nr. 141/2025 introduce o serie de schimbări semnificative în domeniul fiscal-bugetar. Astfel, s-a intervenit asupra impozitelor și contribuțiilor, inclusiv impozitul pe dividende, impozitul pe cifra de afaceri a instituțiilor de credit, impozitul pe veniturile din dobânzi și pensii, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), taxa pe valoare adăugată (TVA), accizele și impozitul pe veniturile din jocuri de noroc. Majoritatea acestor măsuri au intrat în vigoare la 1 august 2025, cu excepția impozitului pe dividende, care se va aplica de la 1 ianuarie 2026. Prezentul articol detaliază principalele modificări, subliniind impactul acestora asupra contribuabililor și operatorilor economici.

Impozitul pe dividende

Începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată la 16%, după ce, în ianuarie 2025, aceasta fusese ajustată la 10%. Totuși, persoanele juridice care dețin minimum 10% din titlurile de participare ale societății care distribuie dividendele, pentru o perioadă de cel puțin un an la data plății, beneficiază în continuare de scutirea de impozit. În consecință, această majorare va afecta în principal persoanele fizice și acționarii cu participații minoritare.

Impozitul pe cifra de afaceri a instituțiilor de credit

Instituțiile de credit, inclusiv sucursalele din România ale băncilor străine, vor continua să fie supuse unui impozit suplimentar pe cifra de afaceri. În perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, cota de impozitare crește la 4%. Excepție fac instituțiile cu o cotă de piață sub 0,2%, care vor plăti un impozit de 2%. Prin urmare, această reglementare diferențiază tratamentul fiscal în funcție de dimensiunea și influența pe piață a instituțiilor financiare.

Impozitul pe veniturile din dobânzi

Veniturile din dobânzi provenite din obligațiuni emise de companii românești pe piețe de capital externe vor fi supuse unei cote de impozitare de 10%. Începând cu 1 august 2025, responsabilitatea calculării, declarării și plății acestui impozit revine beneficiarului, adică persoanei fizice rezidente care deține obligațiunile respective. Astfel, emitenții sunt scutiți de obligațiile de reținere la sursă și de declarare a impozitului, ceea ce simplifică procedurile administrative pentru aceștia și transferă responsabilitatea fiscală către contribuabili.

Impozitul pe veniturile din pensii

Începând cu 1 august 2025, venitul impozabil lunar din pensii se determină prin scăderea unei sume neimpozabile de 3.000 de lei, și, dacă este cazul, a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

Una dintre modificările notabile este introducerea obligativității plății CASS pentru veniturile din pensii care depășesc 3.000 de lei lunar. Cota de 10% se aplică asupra diferenței dintre venitul brut și suma neimpozabilă de 3.000 de lei. Pentru pensiile private, contribuția se calculează doar pentru suma care depășește contribuția netă a participantului, fiecare fond de pensii acordând un plafon neimpozabil unic de 3.000 de lei per plată. Plătitorul de venit rămâne responsabil pentru calcularea, reținerea, declararea și plata CASS.

Anumite categorii de persoane nu sunt exceptate de la plata CASS, precum cele aflate în concediu de acomodare pentru adopție, în concediu pentru creșterea copilului, beneficiarii de indemnizații de șomaj sau ajutor social, bolnavii din programele naționale de sănătate (cu excepția afecțiunilor oncologice), personalul monahal al cultelor recunoscute, veteranii de război și foștii deținuți politici. Pentru aceste persoane, contribuția se calculează aplicând cota de 10% asupra indemnizațiilor sau altor drepturi bănești, reținerea fiind realizată la sursă de către plătitorul de venituri. Începând cu 1 ianuarie 2028, CASS nu va mai fi datorată pentru veniturile din pensii.

În plus, co-asigurații (soți, soții sau părinți fără venituri proprii) nu mai beneficiază de exceptare de la CASS. Pentru a păstra calitatea de asigurat, persoana care obține venituri din salarii și ia în întreținere un co-asigurat trebuie să opteze pentru plata CASS prin depunerea declarației unice, începând cu 1 august 2025. Contribuția se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra a șase salarii minime brute pe țară, plătibile în două tranșe: 25% la depunerea declarației și 75% până la 25 mai a anului următor. În absența acestei opțiuni, co-asigurații pierd calitatea de asigurat începând cu 1 septembrie 2025.

Modificări privind indemnizațiile pentru concedii medicale

Cuantumul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau accidente în afara muncii variază în funcție de durata concediului medical, astfel: 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile, 65% pentru concedii de 8-14 zile și 75% pentru concedii de peste 15 zile. Pentru bolile cardiovasculare, indemnizația rămâne la 75% din baza de calcul, indiferent de durata concediului. Aceste prevederi se aplică de la 1 august 2025. Pentru certificatele de concediu medical eliberate anterior acestei date, se aplică reglementările în vigoare la momentul emiterii certificatului inițial.

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc

Începând cu 1 august 2025, regimul fiscal al veniturilor din jocuri de noroc a fost ajustat semnificativ. Taxele anuale plătite de operatorii de jocuri de noroc cresc de la 21% la 25% din veniturile obținute, cu praguri minime majorate: de la 120.000 euro la 144.000 euro pentru pariuri mutuale, de la 200.000 euro la 240.000 euro pentru pariuri în cotă fixă și în contrapartidă, și de la 5.300 euro la 6.000 euro pe an pentru slot-machine clasa A. Pentru jocurile de noroc la distanță (clasele I și III), taxa crește la 30% din venituri, cu un minim de 480.000 euro anual. De asemenea, taxa de viciu pentru slot-machine și videoloterie se dublează, de la 500 euro la 1.000 euro per post autorizat anual. În plus, se introduce o taxă de 8% pentru veniturile din jocuri de tip loto, cu excepția videoloteriei.

Pentru persoanele fizice, impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se calculează astfel: 4% pentru venituri de până la 10.000 lei, 400 lei plus 20% pentru venituri între 10.001 și 66.750 lei, și 11.750 lei plus 40% pentru venituri peste 66.750 lei. Pentru veniturile din cazinouri, cluburi de poker, slot-machine și lozuri care depășesc 66.750 lei, impozitul se determină conform baremului, din rezultat scăzându-se 11.750 lei. Aceste modificări au scopul de a crește veniturile bugetare și de a reglementa mai strict industria jocurilor de noroc.

Taxa pe valoare adăugată (TVA)

De la 1 august 2025, cota standard de TVA crește la 21%, iar cota redusă la 11%, aplicabilă pentru alimente, medicamente de uz uman, servicii de apă și canalizare, irigații, îngrășăminte, pesticide, cărți, ziare, acces la muzee, energie termică în sezonul rece, lemne de foc și servicii de cazare și restaurant. Cota de 5% este eliminată, iar achizițiile imobiliare pentru politici sociale (maxim 600.000 lei și 120 mp) vor fi supuse cotei de 21%, cu anumite excepții prevăzute în măsurile tranzitorii. De asemenea, scutirea de TVA prin restituire pentru investițiile în sănătate, introdusă prin Legea nr. 88/2023, a fost eliminată.

Accize

Nivelurile accizelor pentru produse precum băuturi alcoolice, tutun, benzină, motorină și băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat cresc cu aproximativ 10% începând cu 1 august 2025, urmând o nouă majorare de 10% de la 1 ianuarie 2026. De exemplu, acciza pentru bere va crește de la 4,82 lei/hl/1 grad Plato la 5,30 lei/hl/1 grad Plato în 2025 și la 5,83 lei/hl/1 grad Plato în 2026. Accizele pentru păcură, gaz natural și electricitate rămân nemodificate. Pentru anumite băuturi alcoolice, precum vinurile liniștite, cidrul, hidromelul și băuturile fermentate din fructe de pădure, se introduce o acciză de 10 lei/hl din 2025, care va crește la 11 lei/hl din 2026. Această măsură impune operatorilor economici un termen scurt pentru conformarea cu noile cerințe legale.

Concluzie

Modificările aduse de Legea nr. 141/2025 reflectă eforturile autorităților de a spori veniturile bugetare și de a reglementa mai strict diverse sectoare economice, de la instituții financiare și jocuri de noroc până la pensii și accize. Aceste schimbări necesită o adaptare rapidă din partea contribuabililor și operatorilor economici. De asemenea, este necesară o atenție sporită la detaliile legislative, pentru a optimiza impactul fiscal.

Sursa: Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare

2. Reducerea termenelor pentru documentele de cadastru și carte funciară

Începând cu data de 23 august 2025, procedurile pentru obținerea actelor de cadastru și publicitate imobiliară au fost simplificate prin intrarea în vigoare a unui nou ordin publicat în Monitorul Oficial. Acesta introduce termene mai scurte pentru emiterea documentelor necesare, cum ar fi recepția cadastrală, alocarea numărului cadastral și întocmirea cărții funciare.

Mai exact, Ordinul nr. 1.622/2025, emis de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, modifică prevederile anterioare din Ordinul nr. 1.764/2019, stabilind noi termene reduse pentru procesarea cererilor aferente primei înregistrări. Astfel, documentele pentru recepția cadastrală vor fi eliberate în maximum 15 zile lucrătoare, comparativ cu 18 zile, cât era stipulat anterior.

În ceea ce privește recepția cu atribuirea unui număr cadastral, termenul a fost scurtat la opt zile lucrătoare, față de 11 zile, iar pentru constituirea cărții funciare se aplică același termen de opt zile lucrătoare.

Pentru imobilele din zonele reglementate de Decretul-lege nr. 115/1938, termenul pentru emiterea documentelor legate de recepția cadastrală și întocmirea cărții funciare a fost redus la 12 zile lucrătoare, față de 18 zile, cât era prevăzut inițial.

De asemenea, este important de menționat că, începând cu 2 iunie 2025, proprietarii nu mai sunt obligați să achite taxa pentru obținerea extrasului de carte funciară în scop informativ, indiferent dacă cererea este depusă online sau la ghișeu. Până la această dată, scutirea de taxă era valabilă doar pentru solicitările depuse direct la sediul agenției.

Notă: Articol informativ; consultați un avocat pentru sfaturi personalizate.

Sursă: Ordinul ANCPI nr. 1.622/2025, Ordinul ANCPI nr. 1.764/2019.

3. Modificări importante în Procesul de Restituire a Proprietăților Confiscate în Perioada Comunistă

În contextul noilor reglementări aduse de Ordonanța de Urgență nr. 38/2025 (OUG 38/2025), publicată în Monitorul Oficial pe 8 august 2025, procesul de restituire a proprietăților confiscate abuziv în perioada comunistă a fost semnificativ simplificat. Cu toate acestea, pentru a înțelege pe deplin impactul acestor schimbări și pentru a naviga complexitatea procedurilor, este esențial să examinăm în detaliu implicațiile practice și pașii următori pentru cei afectați. În continuare, vom analiza cum aceste modificări influențează atât beneficiarii, cât și statul, oferind o imagine clară a oportunităților și provocărilor, astfel încât să puteți lua decizii informate.

Cum Să Abordați Noile Reguli ca Beneficiar

Pentru a beneficia la maximum de noile prevederi ale OUG 38/2025, este crucial să înțelegeți pașii practici pe care trebuie să îi urmați. În primul rând, dacă sunteți moștenitor, proprietar inițial sau cumpărător de drepturi litigioase, verificați stadiul dosarului dumneavoastră la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În acest sens, asigurați-vă că aveți toate documentele necesare, cum ar fi actele de proprietate, certificatele de moștenitor sau contractele de cesiune a drepturilor. De asemenea, deoarece noile criterii de evaluare se bazează pe grile notariale și coeficienți specifici, este recomandabil să solicitați o evaluare actualizată a imobilului, pentru a înțelege valoarea despăgubirilor la care aveți dreptul.

În al doilea rând, luați în considerare impactul sporului de valoare. Dacă imobilul a fost îmbunătățit semnificativ (cu peste 50% din valoarea inițială), restituirea în natură nu va fi posibilă. În schimb, veți primi despăgubiri calculate conform noilor reguli. Prin urmare, este esențial să documentați orice modificări aduse imobilului de stat sau terți, deoarece aceste detalii pot influența decizia finală. De exemplu, pentru construcțiile anterioare anului 1977, coeficientul de 0,7 aplicat în evaluare reflectă standardele tehnologice mai slabe ale acelei perioade, ceea ce poate reduce valoarea despăgubirilor. În astfel de cazuri, un avocat specializat vă poate ajuta să contestați evaluarea, dacă considerați că nu reflectă corect valoarea actuală a proprietății.

Mai mult, dacă optați pentru plata despăgubirilor, trebuie să decideți între o sumă unică (reprezentând 40% din total) sau plățile eșalonate pe 7 ani, actualizate cu indicele inflației pentru ultimele tranșe. Alegerea depinde de situația financiară personală și de previziunile inflaționiste, iar un consultant financiar sau juridic vă poate ghida în această decizie. În plus, pentru cei care au achiziționat drepturi litigioase, procentul minim de 15% din valoarea despăgubirilor asigură o protecție suplimentară, dar necesită o verificare riguroasă a contractelor de cesiune.

Provocări și Riscuri în Aplicarea OUG 38/2025

Deși OUG 38/2025 aduce claritate și simplificare, implementarea sa ridică și anumite provocări. În primul rând, calculul sporului de valoare poate genera dispute, deoarece determinarea procentului de îmbunătățire (peste 50%) implică evaluări tehnice complexe. De pildă, pentru terenuri, modificările urbanistice sau schimbările de categorie (de exemplu, de la arabil la intravilan) pot fi dificil de cuantificat fără expertize detaliate. În mod similar, pentru construcții, stabilirea anului de referință 1977 ca prag pentru coeficienți poate dezavantaja anumiți beneficiari, mai ales dacă imobilul a fost întreținut sau renovat în ultimele decenii.

În al doilea rând, eșalonarea plăților pe 7 ani, deși protejează bugetul statului, poate afecta valoarea reală a despăgubirilor, mai ales în contextul inflației. Chiar dacă tranșele finale sunt actualizate cu indicele inflației, fluctuațiile economice pot eroda puterea de cumpărare a sumelor primite. Prin urmare, opțiunea plății unice de 40% poate fi atractivă pentru cei care doresc să evite incertitudinile economice, dar implică o pierdere semnificativă a valorii totale.

Nu în ultimul rând, monitorizarea centralizată impusă de OUG 38/2025, deși eficientă pentru stat, poate crea întârzieri birocratice. Unitățile administrative trebuie să transmită date trimestriale către Prefectură, iar nerespectarea acestui termen atrage amenzi substanțiale. Cu toate acestea, lipsa de personal sau de resurse în unele instituții ar putea încetini procesul de soluționare a cererilor, ceea ce necesită o urmărire activă din partea beneficiarilor.

Concluzie și Recomandări

OUG 38/2025 reprezintă un pas important spre finalizarea procesului de restituire a proprietăților confiscate în perioada comunistă, oferind claritate și echitate atât pentru beneficiari, cât și pentru stat. Cu toate acestea, noile reguli introduc și complexități care necesită o abordare atentă. Pentru a vă maximiza șansele de succes, verificați stadiul dosarului, documentați orice modificări aduse imobilului și consultați un avocat specializat.

Sursă: OUG 38/2025, DECIZIA nr.43 din 18 februarie 2025, Cauza Văleanu și alții contra României privind reparația echitabilă.

Notă: Articolul are caracter informativ. Consultați un avocat pentru sfaturi personalizate.