Două noutăți legislative majore în Legal Newsletter-ul de Noiembrie 2024: desființarea Platformei europene de soluționare online a litigiilor și clarificarea regimului acceptării moștenirii de către minori.

🔗 Vezi și versiunea în engleză și germană

În ediția din noiembrie 2024 a newsletter-ului nostru, vom aborda două teme deosebit de relevante. Desființarea Platformei europene de soluționare online a litigiilor (SOL) prin Regulament adoptat la 19 noiembrie 2024, începând cu data de 20 iulie 2025. Din cauza performanței scăzute, aceasta va fi înlocuită cu un instrument mai eficient. A doua temă abordează o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Conform acesteia, acceptarea expresă a moștenirii este considerată un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Ambele teme reflectă preocuparea pentru dreptul de acces la justiție și pentru protecția drepturilor celor vulnerabili.

1. Regulamentul de desființare a Platformei europene de soluționare online a litigiilor (SOL)

La 19 noiembrie 2024, Consiliul a adoptat Regulament de desființare a platformei europene de soluționare online a litigiilor (SOL). Motivul invocat este nivelul de performanță al platformei SOL, care nu susține costurile publice și private suportate pentru menținerea acesteia.

Textul reprezintă poziția adoptată într-o primă lectură. Urmează să fie votat din nou, în a doua lectură, în plenul Parlamentului european.

Dacă va fi adoptat, Regulamentul se va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a 20-a zi de la data publicării.

În contextul oricăror relații comerciale, este posibil să apară litigii între comercianți și consumatori, ce se doresc a fi soluționate. Litigiul poate fi cauzat de livrarea cu întârziere a unui produs, de livrarea necorespunzătoare a unui bun ori de neplata prețului de achiziție de către consumator etc. Soluționarea problemelor se puteau realiza și prin modalități alternative, fără intervenția instanțelor.

Pachetul legislativ european a fost adoptat în 2013, fără a suferi modificări până în prezent. Era compus dintr-o Directivă privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și un regulament privind soluționarea online a litigiilor (SOL).

Platforma SOL a reprezentat un instrument de soluționare alternativă a litigiilor pentru o medie europeană de 200 de cazuri pe an. Astfel, se dorește adoptarea unei Directive privind SAL și a unui regulament de desființare a platformei SOL.

Desființarea Platformei SOL va avea un impact negativ asupra consumatorilor și comercianților. Platforma oferea o cale rapidă și accesibilă pentru consumatori de a rezolva litigiile cu comercianții. Astfel, erau ocolite formele convenționale de soluționare a litigiilor, care pot fi mai complicate, mai lente și mai costisitoare. Totuși, rămâne de văzut, în ce măsură noua directivă privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) va suplini neajunsurile platformei SOL.

2. Acceptarea expresă a moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu a moștenirii necesită încuviințarea instanței de tutelă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea și a reținut, prin Decizia nr. 58/2024, că acceptarea expresă a moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu reprezintă un act de dispoziție. Astfel, este necesară încuviințarea instanței de tutelă.

La sesizarea Tribunalului Neamț – Secția I civilă și de contencios administrativ, ICCJ a fost investită, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, să se pronunțe printr-o hotărâre prealabilă cu privire la următoarea chestiune de drept. Întrebarea era dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 1.108 alin. (2), art. 43, art. 41 alin. (3) și art. 144 din Codul civil, acceptarea moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu reprezintă un act de dispoziție. În caz de răspuns afirmativ, dacă acest act necesită autorizarea instanței de tutelă.

ICCJ a reținut că întrebarea formulată de instanța de trimitere este circumscrisă analizei din perspectiva a două aspecte juridice. Astfel, s-a dorit stabilirea naturii juridice a actului de opțiune succesorală. De asemenea, dacă se impune autorizarea dată de instanța de tutelă în cazul succesibilului lipsit de capacitate de exercițiu.

Acceptarea moștenirii de către minorul fără capacitate de exercițiu – act de dispoziție supus autorizării instanței de tutelă

Cu referire la primul aspect, ICCJ subliniază că dreptul de opțiune succesorală se naște la momentul deschiderii moștenirii. De asemenea, acesta se exercită prin acceptare sau renunțare. Conform Codului civil, acest drept aparține persoanelor cu vocație succesorală legală sau testamentară. Astfel, succesibilul este definit ca persoana care îndeplinește condițiile de a moșteni, dar nu a exercitat încă dreptul de opțiune. Actul de acceptare a moștenirii este considerat un act de dispoziție. Persoanele fără capacitate de exercițiu trebuie să-l exercite prin reprezentant legal, cu autorizarea instanței de tutelă. Totodată, acceptarea moștenirii nu mai presupune confuzia patrimoniilor. Moștenitorii răspund de datoriile succesiunii doar cu bunurile din patrimoniul succesoral. Așadar, actul de acceptare, reglementat astfel, are efecte asupra modului în care moștenitorii vor răspunde de pasivul succesoral.

Distincția legală între minorii cu capacitate restrânsă și cei lipsiți de capacitate în materia opțiunii succesorale

Sub cel de-al doilea aspect, decizia analizează reglementările legale referitoare la capacitatea de exercițiu a minorilor în contextul acceptării moștenirii. Conform Codului Civil, minorii cu capacitate restrânsă pot accepta moșteniri doar cu încuviințarea ocrotitorului și autorizarea instanței. Minorii lipsiți de capacitate de exercițiu nu pot accepta moșteniri decât prin reprezentantul lor legal, cu aprobarea instanței de tutelă. Legea nr. 140/2022 permite doar minorilor cu capacitate restrânsă de exercițiu să accepte moșteniri fără autorizare. Astfel, acceptarea unei moșteniri de către un minor lipsit de capacitate este considerată un act de dispoziție.

În concluzie, reglementările disting între minorii cu capacitate restrânsă de exercițiu și cei lipsiți de capacitate de exercițiu. Astfel, se aplică reguli diferite în funcție de situația acestora. Minorii cu capacitate restrânsă de exercițiu pot accepta moșteniri fără autorizarea instanței. Minorii lipsiți de capacitate de exercițiu nu pot încheia asemenea acte pe cont propriu, fără autorizarea instanței de tutelă. Astfel, legiuitorul a stabilit un regim distinct și mai restrictiv pentru minorii lipsiți de capacitate de exercițiu.

Sursa pentru Legal Newsletter-ul de Noiembrie 2024: 

[https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2024/11/19/council-calls-for-the-closure-of-the-odr-platform-and-its-replacement-with-a-better-tool/; Decizia nr. 58/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1128 din 12 noiembrie 2024]